- Introducere despre sat
Înaintea vărsării râului Feher Nyiko în Târnava Mare, curge prin străvechiul sat Rugăneşti. Satul se găseşte la altitudinea de 400-420 m deasupra nivelului mării şi este înconjurat de dealuri ce ating înălţimi între 500-750 m. Cristuru-Secuiesc ela 2 km distanţă, iar Şimoneşti la 5 km. În parte nordică este învecinată cu satele Chedia Mică şi Chedia Mare. Numele satului îşi are originea în numele propriu slav sau german Rugon şi a fost menţionată în scris în 1495.
Până în 1968, Rugăneşti a fost centrul administrativ a satelor: Betfalva, Chedia Mică şi Chedia Mare.
- Date demografice
Populaţia satului numără 709 persoane, din care 698 sunt de naţionalitate maghiară şi 11 români. Rugăneşti este singurul sat de pe cursul inferior al râului Nyiko unde religia dominantă este cea reformată (579 persoane). Dintre locuitorii satului, 84 sunt de religie unitariană, 31 de religie romano-catolică, 8 de religie ortodoxă şi 6 de altă religie (recesământul din 2002).
- Atracţii turistice
Un punct de atracţie interesant este biserica reformată în stil românesc şi gotic, declarată monument, este una din cele mai vechi lăcaşuri religioase din judeţul Harghita. Construită la mijlocul secolului al XIII-lea, la început a fost biserică romano-catolică. Forma actuală şi-a dobândit-o prin renovările şi construcţiile din secolele XVIII şi XIX. Partea cea mai veche a bisericii este partea vestică a navei, în stil românesc târziu.
În secolul al XV-lea i s-a adăugat sanctuarul în stil gotic cu ferestrele cu ogive. Pe peretele dinspre nord s-a pictat o frescă reprezentând adorarea regilor, dinaintea adăugării sanctuarului, care acum se vede doar parţial. Bolta bisericii făcută din lemn datează din 1983. În zilele noastre, biserica este folosită atât de reformaţi, cât şi de unitarieni. În apropierea bisericii, există două morminte gotice, o raritate chiar şi pentru arheologi. Alte puncte de atracţie ar fi casa lui Nemes Ferenc şi muzeul satului, care deasemenea este declarat monument.
Lacul de 13 ha, recent renovat, de la Rugăneşti poate fi un paradis pentru pescari.
- Cultura în sat
Şcoala dinRugăneşti, şi-a primit numele de la excepţionalul învăţător Makkai Andras. Primul document despre şcoală se găseşte în arhiva bisericii reformate din Odorheiu-Secuiesc. La început a fost şcoală religioasă, apoi în 1948 a fost naţionalizată. Chiar şi elevii din Betfalva au frecventat şcoala. La aniversarea a 300 de ani de la funcţionarea bisericii, în 1975, s-au pus sculpturi din lemn în cimitir, în memoria profesorilor dedicaţi satului.
Viaţa culturală a fost apreciată de cei din sat. În cadrul casei de cultură s-au organizat diverse cercuri de muzică, foto, etc. În 1976 a fost organizat pentru prima oară de către profesorul Szabo Gyula din Şimoneşti, concursul de cunoaştere a locurilor natale, numit „Perefernum”. De atunci, concursul se organizează în fiecare an.
- Personalităţile satului
- Bartha Miklós (1848-1905) scriitor politic, orator, publicist, deputat parlamentar din 1873
- Sebesi Samu (1859-1930) scriitor, ziarist, actor
- Mester Miklós Dr (1906-1989) istoric, secretarde stat
- Mihálykó Anna (1948- ) arhitect, fotograf
- Jakab Rozália (1928- ) învăţătoare
- Balog Dezső (1912- ) colecţionar de balade populare
- Mester András (1925- ) actor
- Mester József (1928- ) cântăreţ de operă
- Legături de înfrăţire
În dezvoltarea şi modernizarea şcolii şi a satului, a avut un rol important dioceza înfrăţită din oraşul Zwolle, Olanda.
- Album foto
Poze vechi:
