~Chedia Mare~

  • Introducere despre sat

Satul este aşezat la nord de Rugăneşti, în valea adâncă a pârâului Chedia, este satul-soră cu Chedia Mică. Se poate ajunge uşor din Rugăneşti, pedrumul comunal 38. Este învecinată cu Chedia Mică la est, Goagiu la nord, cu Ciucani la vest şi cu Rugăneşti la sud. Satul lung de 500 m se împarte în Alszeg şi Felszeg (partea inferioară şi partea superioară) având două străzi. Asigurarea apei potabile reprezintă o problemă majoră a localităţii, la est de localitate s-a construit o sondă de gaz în la începutul anilor 1980.

Numele satului îşi are originea în numele propriu Kedei Janos apărând în înscrisuri în 1436, după scrierile lui Ernst Wagner.

  • Date demografice

Satul numără 25 de locuitori, din care 24 sunt de naţionalitate maghiară şi un român. Religia unitariană este predominantă (18 persoane), urmată de religia reformată (6 persoane) şi o persoană aparţine religiei ortodoxe.

  • Atracţii turistice

Satul în totalitate catolic în evul mediu, devine unitarian în timpul reformaţiei. Împreună cu satul unitarian Chedia Mică, construiesc o biserică pedealul dintrecele două sate numit Templomdomb. Cele două localităţi formează aici o dioceză proprie, care şi-a câştigat independenţa faţă de Nicoleni în 1816. 

Din surse sigure se ştie că biserica deja a existat în 1723, dar a fost reconstruită din lemn în 1900 în stil renascentist nou. Bolta bisericii este din lemn, vopsită în culoarea albastră. Clopotniţa din lemn masiv de stejar, cumpărată în 1828, este ridicată în partea de sud a bisericii.

Credincioşii reformaţi din sat au construit o biserică din lemn în anul 1800, care a fost dărâmată în 1942. După această dată slujbele religioase s-au ţinut în capela cu turn din mijlocul satului. Din cauza deteriorării capelei, în zilele noastre, de sărbători, credincioşii se adună în case particulare.

  • Cultura în sat

Prima şcoală elementară a luat fiinţă în 1820, împreună cu Chedia Mică. Aici a predat mai mulţi ani la rând, scriitorul şi colecţionarul de poezii populare Tibodi Istvan. Din ce în ce mai greu se poate menţine funcţionarea şcolii din cauza numărului redus de elevi.

În 1922 a luat fiinţă şcoala primară din cadrul bisericii reformate, din 1948 până în 1970 a funcţionat ca şcoală de stat, când a fost închisă din cauza numărului scăzut de elevi. După această dată elevii au frecventat şcoala din Chedia Mică.


Până în 1975 cele două sate au avut oviaţă culturală bogată. Casa satului a fost construită în 1923, unde în fiecare an s-au organizat piese de teatru şi baluri. De asemenea au abut loc şi petreceri în aer liber, mai ales de 1 mai. În sat a existat şi o bibliotecă dar cărţile s-au pierdut în timpul celui de al doilea război mondial. Din cauza emigrării, viaţa culturală a satului este practic inexistentă.

  • Personalităţile satului
  • Tiboldi István (1793-1880) profesor, scriitor, colecţionar de poezii populare
  • Sándor Mózes (1839-1916) profesor gimnazial, inspector şcolar
  • Fekete István (1800-as évek) inginer, speologist, cartograf
  • Benedekffy Sámuel (1915-?) preot, poet, ziarist
  • Album foto

Poze vechi:

Poze noi: