~Mihăileni~

  • Introducere despre sat

La vărsarea pârâului Szalon în râul Nyiko, dealungul drumului judeţean 134A, la altitudinea 490- 525 m deasupra nivelului mării se găseşte satul Mihăileni. În apropierea satului se varsă mai multe pârâuri în Nyiko: Gada, Szalon şi Köves. La sud-vest de sat se înalţă dealul Rez, având înălţimea de 932 m. Dealungul pârâului Köves, se pot observa câţiva vulcani noroioşi, indicând existenţ gazului metan. Despre pârâul Szalon, tradiţia locală spune că izvorăşte din salonul cetăţii de odinioară de pe muntele Firtoş. După legenda Calului Alb, cavalerul din valea Nicăului a trecut pe lângă pârâul Szalon în drum spre zâna cetăţii, acolo găsindu-şi moartea. Calul său se pate „vedea" şi astăzi pe partea sudică a culmii Firtoş.

Satele învecinate cu satul Mihăileni sunt: Benţid, Kisfalud , Morăreni, Sükő, Székelydobó, Vágás, Cobăteşti. Evidenţele papale din anul 1333 amintesc de Mihăileni ca fiind egyházmegye de sine stătător, cu doi preoţi. Satul a fost numit după sfântul său protector, Sfântul Mihai, Villa S. Michaelis ( Orbán Balázs). Numele de Mihăileni i-a fost dat în secolul al XVIII-lea, ca să se deosebească de satele cu nume asemănător.

  • Date demografice

Populaţia satului Mihăileni, numără 413 locuitori, toţi fiind naţionalitate maghiară. Împărţindu-i în funcţie de religie, aici trăiesc 367 unitarieni, 27 romano-catolici şi 19 reformaţi.(date din 2002).

  • Atracţii turistice

Biserica unitariană se află în partea vestică a satulul, construită în stil clasic, pe locul vechii biserici, între anii 1841-1851. La construirea bisericii s-a folosit materialul vechii biserici medievale. La intrarea în turnul bisericii, pe ambele laturi ale intrării, se găseşte câte o piatră de altar cu inscripţii romane, ambele fiind pietrele de legământ ale ofiţerului legiunii a IV-a hispanice romane de la Inlaca.

Obeliscul ridicat în memoria martirilor de la mihăileni, se află în Gyarmati-kert pe locul numit Hármashalom. Datând din anul 1848, păstrează memoria celor patru tineri din Mihăileni (Sebestyén József, Bedő Ferenc, Bántó Sándor şi Barabás János) ucişi în curtea conacului Ugron pe 6 noiembrie 1848 în prezenţa căpitanului împărătesc. Castelul Ugron, care a aparţinut cândva lui Ugron János, se află pe partea dreaptă a drumului naţional în apropierea intrării în sat. Astăzi, acolo funcţionează cabinetul medical.

  • Cultura în sat

Şcoala bisericească afost înfiinţată în mijlocul secolului al XIX-lea, fiind reconstruită în anul 1895. În prezent, funcţionează grădiniţa de copii şi şcoala primară, fiind conduse de o educatoare şi două învăţătoare. Elevii claselor gimnaziale trebue să se ducă la şcoala din Cobăteşti, transportul fiind asigurat de autobuzul şcolii. La începutul secolului a existat o binecunoscută viaţă culturală. În fiecare an, s-au jucat piese de teatru şi a existat şi un ansamblu coral din 70 de membri. Piesele de teatru au fot învăţate de Kádár Balázs, iar ansamblul coral afost condus de Ajtony József. Conducerea corului, care funcţioneză şi azi, a fost preluată de învăţătoarea Mátyus Ilona, începând cu anul 1977. Tot dânsa a format un cor şi în cadrul elevilor, care are mare succes la festivalul organizat în fiecare an la Cristuru- Secuiesc.

Ansamblul coral a câştigat locul întîi la concursul naţional din 1881. Cântăreţul la fluier András Gyula a câştigat de nenumărate ori premiul întâi la diferite festivale. O tradiţie binecunoscută este sărbătoarea recoltării strugurilor de ziua Sfântului Mihail. Manifestările culturale din sat sunt reprezentate de spectacolele organizate în cadrul bisericii şi al şcolii. Activitatea culturală s-a intensificat odată cu apariţia Asociaţiei pentru tineret Dávid Ferenc.

  • Personalităţile satului
  • Tarcsafalvi Albert (1856-1926) învăţător, apoi director în învăţământ
  • Varga Dénes (1851-1938) scriitor pedagog, directorul gimnaziului unitarian
  • Legături de înfrăţire

Diocezele unitariene din Mihăileni şi Milford, menţin o fructuoasă şi strânsă legătură începând cu anul 1990.

  • Album foto

Poze vechi:

Poze noi: